Gandirea egipteana antica

 

Studiu introductiv       

INSCRIPTIE IN MORMANTUL MARELUI PREOT AL LUI AMON      47

DIN "CARTEA MORTILOR" 51

SFATURILE LUI KA-GEMNI           63

INVATATURA LUI  PTA2-2OTEP   69

SFATUIREA UNUI OM DEZNADAJDUIT CU SUFLETUL SAU    103

CANTECUL HARPISTULUI 119

INVATATURILE REGELUI AMEN-EM-HAT          129

INVATATURA PENTRU REGELE MERI-KA-RE    137

POVESTEA TARANULUI  BUN DE GURA 147

INTELEPCIUNEA LUI ANI   169

PORUNCI CATRE VIZIRUL REKH-MI-RA 183

INVATATURILE LUI AMEN-EM-OPE        189

INVATATURILE PAPIRUSULUI INSINGER           207

    SCRIEREA EGIPTEANA    274

    SCHITA A ISTORIEI EGIPTULUI  FARAONIC             290

    TABLOUL ZEITATILOR EGIPTULUI ANTIC               305

 

Textele sapientiale egiptene pe care le prezentam in acest volum sunt, credem, cele mai insemnate dintre scrierile care ni s-au pastrat. Ele nu constituie, desigur, intreaga "intelepciune egipteana", dat fiind ca prin aceasta apelatie, pe care o regasim in textele ebraice biblice sau talmudice, in textele grecesti vechi, dar si in textele crestine timpurii, trebuie inteles nu numai un corpus de doctrine morale, dar si o antropologie, o cosmologie, o teologie, apoi discipline mai curand din domeniul stiintelor exacte de azi.

 

Dupa scribii egipteni fericirea se poate dobandi numai individual, de fiecare om, prin transfigurarea sa etica (care e si magica in acelasi timp), prin politica neputandu-se obtine catusi de putin aceasta fericire. Gandirea egipteana este, asadar, la antipodul celei grecesti; idealul de perfectiune umana pe care il exalta unele texte nu este omul cetatii ci "inteleptul tacut". Egiptul si egiptenii aveau la vechii greci reputatia de a fi plini de intelepciune; iar Herodot afirma cu privire la egipteni ca sunt "cei mai intelepti dintre oameni" (II, 160), tot asa cum spune despre ei ca sunt "cei mai invatati" (II, 77).